Să fiţi inspiraţi!

Acum că suntem liniştiţi după ce am aflat anul şi cauza morţii, numele nostru indian, precum şi ce cameră, baie, piscină, pereche de pantofi ni se potriveşte zodiei noastre, dar şi cât de beţici o să fim chiar în astă seară de Revelion, putem reflecta niţel asupra anului ce se încheie. Sper că şi pentru voi 2011 s-a dovedit a fi un an foarte bun, în care aţi mai gustat cât de cât din toate plăcerile pe care viaţa ni le pune înainte.

Şi dacă n-a fost un an prea bun, încercaţi să rămâneţi pozitivi. Garantez eu că 2012 va fi un an pe cinste. Zilele trecute am purtat o discuţie cu unul din cei mai buni prieteni mayaşi ai mei şi m-a asigurat că nu va veni sfârşitul propriu-zis, ci doar cel al relelor, ghinioanelor şi neînţelegerilor. Aşa că nu vă impacientaţi. La urma urmei aveţi o zi în plus pentru a face tot ce vă taie capul. Sunt convins că unii dintre voi aveţi un wishlist, o listă întreagă de rezoluţii specifice anului nou, pe care îmi doresc să le aveţi bifate la anu' pe vremea aceasta. Eu n-am decât două mari şi arzătoare: permisul de conducere care să aducă finalul unei cariere bogate de pieton şi dizertaţia, care va desprinde bolovanul numit master, de picioru-mi aprig. În rest, doar sănătate. Mie şi celor din jurul meu. N-am de gând să mai completez lista cu dorinţe cu nimic altceva şi asta pentru că dacă voi fi sănătos şi, inevitabil, la pungă niţel mai gros, voi ajunge să fac tot ce îmi spune inimaaaaaa (nu Brenciu?).

Poate mi-ar place să fiu mai inspirat. Şi asta v-o doresc şi vouă. Să fiţi mai inspiraţi. Inspiraţi în a vă alege gagica ori gagicul, oamenii ce vă înconjoară, cartea cea mai bună, filmul potrivit pentru seara ploioasă de vară, vacanţa ideală, tema pentru licenţă, locul de muncă, piesa cea mai potrivită, mutarea cea mai inteligentă, cuvintele cele mai calde, zâmbetul cel mai frumos, vinul cel mai îmbietor, şutul perfect, imaginea cea mai grăitoare...

Bear Grylls e mic copil!

Cu toţii îl ştiţi pe Bear al nostru. Când nu e în pauza filmărilor, ar mânca aproape orice. De la larve-gigant, la rahat de urs, la carne de cămilă moartă. Omul nu prea are nici o limită şi, trebuie să recunoaştem, mulţi îi ştim emisiunea de pe Discovery, în principiu, din cauza "poftei" sale nestăvilite şi nicidecum tehnicilor de supravieţuire în condiţii extreme.

Omul e atât de hardcore încât, cel puţin o dată,  cu toţii ne-am gândit cu câtă uşurinţă ar câştiga cei 50.000 de dolari "serviţi" celor care participă la cunoscuta emisiune a lui Joe Rogan, "Fear Factor" (care, by the way, a reînceput). Însă după ce am văzut ce poate face următorul tip, nu mai sunt aşa sigur. 

Ceea ce a început cu un pariu "nevinovat" între prieteni a continuat cu un adevărat succes viral, unde altundeva, dacă nu pe Youtube. Louis Cole a devenit faimos după ce l-a depăsit pe Bear. Britanicul cu dread-uri mănâncă aproape orice şi se filmează în HD. Mai mult, se bucură de extrem extrem de multe vizualizări, chiar dacă, multe dintre clipuri sunt de-a dreptul greţoase. Şi înainte de a vedea (dacă vă ţine stomacul) cam ce papă omul care deja se confruntă cu multe probleme din partea PETA, aruncăm o scurtă privire asupra meniului de până acum: 660 de viermi vii, 21 de lăcuste, 3 gândaci de Madagascar, un întreg bol de wassabi crud, un scorpion gigant, o tarantulă, o broască moartă în stare de putrefacţie şi lista poate continua. Şi va continua. Pentru că recent, Louis are şi o pagină specială pe facebook (Food for Louis), acolo unde, aţi ghicit, oameni din toate colţurile lumii îl "provoacă" la alte gustări delicioase.

Aşadar, dacă n-aţi mâncat nimic până la ora asta, vă invit să urmăriţi, clip-ul care mie mi se pare, de departe, cel mai greţos. Atât de greţos încât nu l-am putut urmări până la final. Şi nu glumesc! Cei cu stomac sensibil, rezumaţi-vă la a citi postarea şi atât.

Vrăjeală şi vrăjitorii

Două subiecte mari şi late s-au tot dezbătut şi răzbătut astăzi pe micile ecrane, pe undele radio, ori pe site-urile patriei. Evadarea trigroaicei Mihaela, din Grădina Zoologică din Sibiu, încheiată, cum altfel în România, dacă nu tragic şi "săltarea" de către mascaţi a două din sutele de vrăjitoare ce populează această frumoasă ţară.

Dacă, din nefericire, despre tigroaica de la Sibiu nu mai putem vorbi decât la trecut, din cauza faptului că oamenii de acolo au găsit mai la îndemână să înlocuiască tranchilizantele cu gloanţe şi astfel felina de 200 şi ceva de kile nu s-a mai putut reuni cu prietenii săi pufoşi din Madagascar, nu ne rămâne decât să aruncăm o privire prin globul de cristal, asupra aşa-ziselor vrăjitoare Vanessa şi Melissa, care cică ar fi escrocat mai multe vedete de pe meleagurile noastre şi au fost astfel "ridicate" din modestele căsuţe.

Şi-i musai să ne oprim asupra mai multor aspecte. Primul. Cât ghinion să ai ca vrăjitoare să fi săltată tocmai într-o zi de marţi (trei ceasuri rele) 13? Al doilea. Cum a fost posibil ca, prea-cunoscutele pirande posesoare de cărţi de tarot să nu vadă în viitor venirea la poarta măreţelor palate, a mascaţilor (care de data asta, n-au mai încurcat adresa)? Al treilea. De ce nu şi-au folosit măturile sau farmacele din dotare (sau ăstea nu-s de ălea din filme?!) că să-i "hâşâiască" pe purtătorii de cagule? Al patrulea. Se presupune că mai multe pseudo-vedete de pe la noi au apelat în dese rânduri la serviciile acestora pentru a-şi rezolva problemele mai mult sau mai puţin personale, poliţia intrând în posesia unei liste pe care se regăsesc Inna, Oana Zăvoranu, Bănel, Sânziana Buruiană sau Amalia ex-Năstase. Acum, îs tare curios cum arată o astfel de listă scrisă de nişte ţigănci care au mai puţine clase decât noul tren Regio?! Şi cum figurează pe ea datoriile "vedetelor"? 

 "Dăci. Havem aşa fetilor. Prima pă listă e Hoana Zăvoranu. Nebuna aia de-a fost soaţa lu' Pepe hălă cu mult gel în cap. Avem de luat de la ea cam 450 de mii dă ieuro. Cam cât valorează hălea două apartamente ale ei, plus porşul hăla despre care i-am zîs că-i blăstămat şi pe care trebui să-l ducem la casat la fratele Harmando, păstă linie. Ie rezonabil pentru câte ne-a cerut: să-şi găsească marţafoiul, să rămână Pepe himpotent şi măsa să să ducă mai repede cătră cimitirul ăla ce-l păstoreşte. Mai departe ce-avem? E fratili nostru Bănel, căruia i-am cerut tarif mai mic, că doar îi de-al nostru, mâncav-aş gura. Câte 100 de mii de coco pentru ca să aive succes acolo la franţuzi, la hăia de la santetiene hăia sau cum le-o zice. Şi cică să punem vrajă şi pă minge aci la noi, ca să câştige Steaua campeonatul înaintea lu' ungurii de la cefere. Aşe mamă. Ce mai avem noi aici? I...n...n...a. Cine-i asta fă soră, fă?? Aaaa... e fătucă haia mică dă cântă pe dincolo pă la mexicani şi pă la spanioli şi pă la nemţuzii hăia. Tot 100 de mii de ieuro să iasă bine treaba cu discurile de platină. I-auzi fă Vanesoo, de platină, cum avem noi lănţicurile hălea de le-am luat acu' o săptămână. Şi pentru mai ce scrie aci fă? Pentru ca să nu se bucure de succes mai mare Halexandra Stan cu saxeofonu' hăla al iei. O fi cântând soro pă la nunţi în trupa lu' Bursuc a nost'?! Bun. Şi cine mai e pă listă fată? Sânzâiana Buruiană. 10 mii de euro. Pentru farmece la bărbaţi bogaţi în Bambuu. Şi păntru ca să ţînă ţâţele hălea două cât mai mult. Şi pentru ca nasu' lu Tonciu să rămână la fel de mare şi cârn, şi păntru ca ălă dă plastic a lu' Pestriţu să pice la hurmătoarea prezentare dă modă. Şi păntru cât mai multe hapariţii la Medelin Ionescu în emisiune şî la Cătălin Măruţă pe he-pi-li-că...auzi fă, nu crezi că are cam multe pentru aşa puţini bani? Ia mai taie, făi, dîn ele...Aşa şi cine mai ieste pă listă mă. Amalia Năstase. Simplu. 2000 de ieuro ca să nu-l mai ţină pă Ilie racheta mult....Şi mai ho fă Văneso, că-i prea mult dă scris pă ziua de azi. Lasă politicenii hăia grei pă mâine şi hai să dăm în cărţi să vedem ce face Vasluiu'  în helveţia!"

Al cincilea (şi ultimul, pentru că mă lungesc şi, deci, plictisesc) Presupunând că toate lucurile ăstea ar fi adevărate, cât de tâmpit să fii să dai sute de mii de euro unor ţigănci, care chipurile te ajută, fie prin magie albă, fie prin cea neagră. Cât de redus mintal să fii să te gândeşti că rezolvarea problemelor tale poate veni de la nişte ţigănci analfabete? Cât de tembel să fii să apelezi la vrăjitorie, când ai SUTE de mii de euro în conturi? Până la urmă, nu banii rezolvă toate problemele? De ce ai alege ajutorul unor străine şi nu al prietenilor, rudelor, cunoştinţelor? E ca şi cum m-aş duce la un iluzionist chitit pe ideea că mă poate face să dispar din faţa tuturor problemelor cu care mă confrunt.

57.660

Atâţi hunedoreni există acum pe facebook, aici incluzând, evident, şi firmele cu sediul în judeţul nostru. Reprezentăm exact 1,64 la sută din totalul utilizatorilor de facebook din România (vreo 4 milioane). Nu e chiar rău, dacă stăm să ne gândim că populaţia judeţului e de puţin peste 400.000. Cei mai mulţi vin chiar din Hunedoara, unde sunt cam 13.000 de utilizatori, urmează la mică distanţă Deva, 12.500 şi evident, Petroşani cu aproape 11.600 de useri. Nu-s de negligat nici cei din Haţeg, Călan, Simeria, Vulcan sau Lupeni, însă cel mai tare mi se pare că aproape 500 de utilizatori şi-au setat la localitatea de provenienţă comuna...Bucureşci (o fi la caterincă?!).

Brandul Sarmizegetusa stă cel mai bine la capitolul fani (peste 15.000), în vreme ce fotografii Laurenţiu Anton, Dan Farca şi Alex Conta n-o duc nici ei prea rău, pozele făcute de aceşti falnici hunedoreni aducând, în total, 10.000 de fani. Bine de ştiut că şi Arsenal Park-ul fraţilor Cristescu, de la Orăştie se regăseşte şi el în top (pe bună dreptate, e de-a dreptul splendid), dar şi Aqualand-ul de la poalele cetăţii, despre care sunt convins că o parte din cei din vestul ţării au şi auzit. Promovarea clubului pe facebook e unul din cele mai bune lucruri din câte există în zilele noastre astfel că în ierarhie se regăsesc mult prea multe astfel de locaţii. Demne de menţionat: Shizzle Club din Hunedoara (cam 5.000 de fani), NRG Club Orăştie (4.355 de fani), sau Club Shidi din Deva(cam 1.500).  Şi cum putea să lipsească dintr-un top un alt "bun" sută la sută hunedorean. E vorba de Bianca Drăguşanu a cărui profil, pagină oficială are, of doamne, puţin peste 1.000 de fani şi fane. Păi cum să n-aibă dacă tot timpul stă pe.... buzele fiecăruia (doamne, vroaim să zic o prostie, dar să nu uităm că-i post).

"Grosul" de utilizatori vine de unde dacă nu din Bucureşti, unde-s aproape 1.200.000 persoane, firme şi alte cele înregistrate, podiumul fiind completat de Cluj-Napoca şi Timişoara care nu depăşesc împreună 350.000 de utilizatori. Pe aproape stau Braşov, Iaşi, Constanţa, Craiova, Galaţi şi Ploieşti a căror număr de "maniaci" variază de la 70.000 până la 110.000.

Şi dacă v-aţi întrebat vreodată, "bine mă, ia să văd eu care-i cel mai cunoscut român mă. Ia să văd ce brand românesc are parte de cei mai mulţi fani!", aflaţi că nu scăpaţi de Inna (4 milioane de fani!!), Akcent (cam 900.000), Edward Maya (aproape 600.000) şi Creative Monkeyz (cam 550.000). Topul giantic îl găsiţi aici. Un site asemănător trafic.ro, pe care veţi găsi fel şi fel de statistici, grafice, topuri şi alte cele. Like!

Vinerea-i pă sistem

Am zis că îl lăsăm în pace pe Liviu Guţă şi mă ţin de cuvânt. Astăzi vă fac cunoscut un interpret de renume mondial. Numele lui e Robert. Şi cum toate celealte nume de scenă au fost luate, fie că vorbim de alimente (vezi salam), fie că vorbim de staruri de cinema (vezi de vito), el s-a hotărât să se lanseze cu un nume de-a dreptul...glaciar. Calotă. Da, Calotă. Calotă din ţigănie. Şi fiindcă a ajuns atât de cunoscut, alţi interpreţi ceva mai micuţi, dar, evident, cu suflet mare, l-au căutat să facă un ficiuring. Aşa a ieşit la lumină duetul Robert Calotă-Sârbu de la Vâlcea şi hit-ul "Nu pleca". Oricum nu plecam în mare viteză, pentru că vroiam să văd cum sună o astfel de "operă". Aşadar şi prin urmare:





Staţi pe-aproape. Săptămâna viitoare, urmează cea mai capodoperă şmecheră a celor doi băieţi.

O reclamă bună şi una proastă

Îmi place să cred că românii sunt foarte inventivi, foarte creativi. Mai ales atunci când vine vorba de reclame. Sunt absolut sigur că fiecare dintre noi poate spune dintr-un foc, două-trei spoturi care ne-au rămas instant în minte, îndată ce le-am văzut. Din nefericire există şi o proporţie mare a reclamelor româneşti eşuate din orice punct de vedere. Nu e fair-play să repet giumbuşlucul de mai sus cu una-două proaste, din prima, pentru că la critică (ne)constructivă suntem fruntaşi de ani de zile. Daaaar, există una care mă râcâie de ceva timp. Face parte de fapt dintr-o serie de-a dreptul insuportabilă, însă îmi pare că e bomboana de pe colivă.

You need a modern Browser with Adobe Flash Player to view this.

                   
Şi dacă am văzut şi sunt sigur că am căzut de acord că ăsta e un exemplu de "Doamne, Dumnezeule, aşa nu, te rog eu nu!!", să vedem şi una care se va bucura de un oareşce succes şi asta pentru că, simplu, e extrem de catchy. Mai catchy de atât nici că se poate în această perioadă. E de ajuns s-o vezi de două ori şi-o vei cânta, garantat, testat, toată ziua.

  

Asalt la limba română

Multe sunt lucrurile de care trebuie să ţină cont un jurnalist. Verificarea informaţiei din cât mai multe surse posibile, documentarea temeinică înaintea abordării unui anumit subiect. Greşelile gramaticale, limbajul de lemn. Transmiterea mesajului într-un mod cât mai "curat" şi corect cititorului. Evitarea ambiguităţilor, "zaţului", exprimării greoaie. Şi lista poate continua. 

Mintea trebuie să fie mereu în alertă, mereu în priză, să fie antrenată pentru orice. Şi asta pentru că, vrând ne-vrând, există o anumită perioadă în care lucrurile pe care le relatezi încep să se repete, într-un mod sau altul. Iar tu nu trebuie să faci altceva decât să "îmbraci" aceeaşi informaţie în haine noi, evitând, pe cât posibil, clişeele. Fără doar şi poate există o gamă largă de clişee la care jurnaliştii vor apela cu încredere de fiecare dată când rămân în pană de idei sau nu au inspiraţie suficientă. Numai aşa se întâmplă să întâlnim fel şi fel de expresii, care mai de care mai uzate, în domenii în care nu s-ar cădea să le folosim. 

E de notorietate faptul că, cel puţin în jurnalismul sportiv, numărul clişeelor se apropie uşor-uşor de populaţia Chinei. "Mingea e rotundă". "Fotbalul se joacă pe goluri", "Cea mai bună apărare e atacul", "Şi-au dorit mai mult victoria" sunt doar câteva dintre sutele de clişee. Pe multe dintre acestea le veţi regăsi în cartea excelentului Radu Paraschivescu "Dintre sute de clişee. Aşchii dintr-o limbă tare", pe care v-or recomand cu căldură. N-am să alcătuiesc nicidecum un top al celor mai folosite, asta pentru că, parţial, nici n-ar fi prea corect, având în vedere că, probabil, cel puţin o dată, m-am legat şi eu de ele. Cum nici la fel de corect nu e să mă agăţ de celelalte sute de clişee folosite de ceilalţi colegi din presă, dar cu toate astea nu pot să nu-mi spun of-ul. 

Există o expresie care, de când, am păşit timid în presă, mă irită cu desăvârşire. Nu există jurnalist român să n-o fi folosit măcar o dată într-un reportaj, interviu, ştirică, feature, relatare. Nu există prezentator, moderator, MC ori DJ care să nu o fi citit măcar o dată de pe prompter ori de pe coala A4. E vorba de "a lua cu asalt". Adăugăm orice subiect şi iese o propoziţie, un titlu, un supra titlu, un intertitlu de ţi-e mai mare dragul. Fie că vorbim de economie, politică, social, sport. Şi dacă în cartea sa, Radu Paraschivescu, reuşeşte performanţa de a crea o întreagă declaraţie a unui sportiv, doar prin a folosi acel limbaj de lemn, acele clişee atât de uzate (sper să v-o redau într-o postare pentru că e mai mult decât savuroasă), eu am să vă dau, aleatoriu, cel puţin 10 situaţii în care cineva A LUAT CU ASALT ceva, în presa românească, doar în ultimele două zile:

"manifestanţii iranieni au luat cu asalt ambasada Marii Britanii"

"ecologiştii au luat cu asalt o centrală nucleară din Franţa"

"fanii Pariu cu Viaţa au luat cu asalt pagina de facebook a serialului"

"bucureştenii au luat cu asalt magazinele de IT vinerea trecută"

"cele mai frumoase pisici au luat cu asalt Romexpo"

"prostituatele românce au luat cu asalt Elveţia"

"adăpostul de câini, luat cu asalt de câinii vagabonzi"

"pasionaţii sporturilor de iarnă au luat cu asalt pârtiile din Harghita"

"comisarii OPC au luat cu asalt pieţele din Târgu Jiu"

"Cinci Mitsubishi ASX au luat cu asalt drumeagurile de prin Piatra Craiului"

"târgul de carte, luat cu asalt de sute de liceeni"

"vasluienii au luat cu asalt casele de bilete"

Vinerea-i pă sistem

Continuăm periplul muzical pe tărâmul manelistic românesc şi astăzi cu altă piesă de circulaţie internaţională. O să ziceţi că am ceva cu Liviu Guţă, dar promit că, cel puţin pentru o perioadă, am să îl las în pace. Mergem pe aceeaşi idee. Dacă înţelegeţi refrenul shakesperian, aştept o traducere şi o adaptare în ţigăneşte, pardon româneşte. Nu o mai lungim şi îl ascultăm, din nou, pe unicul, irepetabilul, Liviu Guţă zis şi Mititelu (fără legătură cu cel mic şi chel din Bănie). Numai din bunăvoinţa şi cu sprijinul lui Fredy Tupeu.